Istoric

    Teritoriul administrativ al Comunei Tichilesti este in partea de est a judetului Braila, pe malul stang al Dunarii. Distanta fata de resedinta judetului este de aproximativ 18 km. Se invecineaza  cu  urmatoarele  comune:  Chiscani  la  nord, Traian  la  vest,  Gropeni  la  sud  si Marasu est.
Din  punct  de  vedere  al  satelor  componente  comuna  este  compusa  din  satele  :Tichilesti si Albina, resedinta fiind Tichilesti, iar Albina fiind sat apartinator.
In anul  1828 pe teritoriul  actual  al comunei  apar trei  sate: Tichilesti,  Frumusica si Ciucea (actualul sat Albina). Odata cu infiintarea fostelor gospodarii agricole colective, satul Frumusica  a  disparut,  ramanand  cele  doua  sate  care  se  afla  si  astazi  in  componenta comunei.
Documente intocmite cu peste 200 de ani in urma consemneaza pentru prima data existenta satului Tichilesti pe locul unde se afla si in prezent. In anul 1783 ofiterul austriac, locotenentul Franz Mihanovici a facut o calatorie pe Dunare din ordinul imparatului Austriei, spre  a  intocmi  un  raport  cu  caracter  militar.  In  raportul  intocmit  la  sfarsitul  calatoriei noteaza si existenta satului Tichilesti, precum si a satului Chiscani si Varsatura.
O alta marturie a exitentei satului Tichilesti este harta Brailei, intocmita in anul 1789 de un grup de ofiteri austrieci care au efectuat in act de spionaj in raiaua Brailei, cand au intocmit  si  harta  respectiva,  printre  cele  35  de  sate  cate  avea  raiaua,  figureaza  si  satul Tichilesti. Harta se pastreaza  in  biblioteca nationala la  Viena, sectia geografica si  a fost redata si in documente romanesti.
Cele  doua  documente  austriece  de  la  1783  si  1789  care  consemneaza  existenta satului  Tichilesti,  nu  inseamana  ca  satul  a  fost  infiintat  atunci,  aparitia  acestei  asezari omenesti poate sa fi fost cu mult mai indepartata.
Volumul "Schite istorice si administrative din orasul si judetul Braila", anul 1906, autor Nae Vasilescu, consemneaza urmatoarele: Originea comunei nu se cunoaste, se zice ca este infiintata de turci. In trecut se numea Frumusica. Aceasta ultima informatie este eronata, combatuta de catagrafia din 1828  care la sfarsitul dominatiei  otomane, cand s-a infiintat Raiaua Brailei, consemneaza  ambele sate: Tichilesti  si Frumusica. Despre Frumusica se vorbeste si in anul 1831, in Indrumatorul Arhivelor Statului de la Braila si in ani  din  secolul  al  XIX.  Contopirea  celor  doua  sate  s-a  facut  lent  si  in  timp  indelungat, disparand complet numele de Frumusica abia dupa primul razboi mondial.

    Spre  sud-vest  de Braila,  la  o  departare  de  12 km, pe  DN  22  Braila-Slobozia,  s-a asezat candva satul Ciucea, numit in prezent Albina. Numele nou semnifica trasaturile caracteristice al populatiei care il locuieste, iar numele vechi, spun unele documente, ca ar fi de origine turceasca si ca localitate ar fi infiintata de turci in perioada de dominatie otomana, insemnata de istorie intre anii 1540-1828.
Primul document care vorbeste despre satul Ciucea este catagrafia lui Grigore Taut de la 1828. Si lucrarea Nae Vasilescu "Schite istorice si administrative din orasul si judetul Braila" 1906 - cuprindea urmatoarele insemnari "Satul este foarte vechi, nu se stie precis cand a fost infiintat. Numele sau este de origine turceasca".

    Principalele aşezări sunt atestate documentar încă din vremea raialei, atât în câmpie:  Nazâru  (azi  Siliştea),  Cazasu,  Muftiu  (azi  Traian).  Scorţaru  Vechi,  Silistraru, Osrnanu (azi Unirea), Valea Cânepii, Viziru; cât şi pe malul Dunării: Vădeni şi Baldovineşti la confluenţa cu Siretul, apoi Chiscani, Tichileşti, Gropeni, Ceacâru (azi Tufeşti), Stanca
(roire a satului Viziru), Stăncuţa, Vadu Şeicii (azi Polizeşti), până la Ceardac (azi Gura Girluţei) la vărsarea Călmăţuiului.

In satul Tichileşti, jud. Braila au fost descoperite:
- o necropolăde incineratie; descoperire facuta la sud de marginea satului, pe stânga şoselei Tichileşti - Tufeşti. Descoperirile sunt întâmplătoare în 1971, urmate de săpături de salvare.
- 96 morminte de incineraţie în urnăşi un mormânt de înhumatie reprezentat printr-un craniu (M 26) Secolele X-XI.
- piesele de port şi podoabă:
•  mărgele,  perle  de  sticlă,  uneori  deformate  de  focul  rugului  (Sultana,
Platoneşti, Sihleanu, Obârşia, Chiscani, Păuleasca, Tichileşti);
• catarame de Centura din fier (Platoneşti, Izvoru, Tichileşti, Obârşia);
- unelte şi ustensile:
• tocuri din os pentru ace de cusut (Hagieni, Tichileşti);

free joomla templatesjoomla templates
2019  primariatichilesti.ro